Portul tradițional

Portul popular tradiţional din zona etnografică a Câmpulungului

 

             În zona Câmpulung Moldovenesc,costumul tradiţional este reprezentat atât de portul de sărbătoare,cât şi de cel de muncă,distincţia făcându-se prin ornamentaţie şi prin materialul folosit la realizarea unor piese .Portul autentic se deosebeşte net de costumul uzual în care sunt introduse şi piesele orăşeneşti(numite în zonă “straie nemţeşti”).Forma de coexistenţă a costumului tradiţional şi a celui uzual dobândeşte în acest spaţiu un nou sens, piesele de port autentic constituind un ansamblu rezervat doar zilelor de sărbătoare. Elementele de port popular atestă,prin corespondenţă morfologică şi de ornamentaţie,elemente de ev mediu românesc sau chiar din vremuri mai vechi. ”În condiţiile Bucovinei, alături de alte mijloace de luptă,menţinerea portului popular românesc a constituit un mijloc de păstrare a fiinţei naţionale.Cel mai cunoscut din acest punct de vedere a fost brâul tricolor purtat în localităţile din Bucovina cu ocazia unor manifestări de amploare şi care a căpătat apoi în portul din zonă o anumită răspândire”(Mihai Spânu,GheorgheBratiloveanu, “Zona etnografică Suceava”). După realizarea statului unitar român,afirmarea artei populare(devenită naţională)face ca şi costumul tradiţional al zonei să fie denumit “costum naţional”.

             Un aspect deloc neglijabil îl constituie “factorul de condiţionare socială prin care se face o anumită diferenţiere a pieselor de costum,datorită unor materiale mai scumpe şi mai rare folosite în costumul populaţiei înstărite”(Dumitru Rusan, Marcel Zahaniciuc, ”Zona etnografică Câmpulung Moldovenesc”). Astfel,introdu cerea mărgelelor din metal ori din sticlă colorată, a paietelor, a firului metalic argintat sau aurit, a mătasei a influenţat evoluţia unor componenete ale costumului,con-tribuind la propulsarea portului în primul plan al vieţii cotidiene.La ora actuală, asistăm la un veritabil regres, portul pierzând, în cea mai mare parte, vechile sale valori cosmologice, etnice ori sociale. Din fericire, în Câmpulung şi în comunele şi satele învecinate, se mai află tineri iubitori de frumos,preocupaţi să-si conserve portul, tradiţiile şi obiceiurile şi animatori culturali, ca Dorin Cocârţă şi Ioan Iacob din Fundu Moldovei, Ioan Rusu, primar al Sadovei, Teodor Giosan, preot paroh la Biserica din Capu’Satului, Câmpulung Moldovenesc.