Mese tradițioale de sărbători

Masa tradițională de Paște

Masa traditionala de Paște este luata in familia noasta in dimineata de Duminica (prima zi de Paste) dupa venirea acasa de la Sfanta Slujba a Învierii. În aceea dimineață, toata familia gustă întâi din bucatele existente într-un coș pregătit cu multă migală de mama de care a avut grijă, fie, așa cum spune in rugaciunea specială a bucateleo din ziua de Paște , carne, oua roșii și pască dar și cozonac
Dupa gustatrea din bucatele sfintite este luata masa propriu zisa de Paste este alcatuita din preparate nelipsite: drob, ciorba, friptura de miel, oua rosii, cozonac si pasca.
Pe masa intr-un vas este graul fiert de pus la incoltit de vreo doua, trei saptamani inainte si care acum masoara circa 20-25 centimetri. Acestea simbolizeaza inoinrea omului, Invierea lui Hristos dar si venirea primaverii.
Chiar daca masa din prima zi de Paste este predestinata, restransei, parintii mei intodeauana impart din bucatele traditionale si celor aflati in nevoie
Prima data membrii familei mele ciocnesc oua rosii si se saluta in mod traditional ” Hristos a inviat” ” Adevarat a inviat”.
De mic copil prima zi de Paste mi-a crea emotii nebanuite cum banuesc ca simt toti oamneii
Acel fir sfant al Invierii lui Hristos cred ca se salasueste atunci peste intreaga omenire.

Butnaru Elena, 82 ani – Loc. Moldova Sulita

Masa tradițională de Crăciun

Ce poate fii mai frumos decat un Craciun alaturi de cei dragi in jurul bradului ascultand colinde in ziua din ajunul Craciunului mancand bucate traditionale romanesti. Imaginea perfecta a unui Craciun desprins, parca din basmele copilariei este defapt realitatea satelor din mediul rural.
La noi in Bucovina pana de Craciun, oamenii postesc, astefel preparatele de fruct sunt asezate pe prisma sub fereasta, fara ca cineva sa se atinga de ele.
Gospodinele pregatesc in ultimile zile de post galuste, bors de putina, rasoluri cu hrean, ciorba de costita ajumata inacrita cu bors de putina, tochitura si cozonacii sunt doar cateva din preparatele pentru masa de Craciun.
Chisca este nelipsita pe masa de Craciun, alaturi de carnatii afumati, toba si raciturile din porc. Cozonacii sunt preparati in ajunul Craciunului cu nuca, mac, stafide si cacao.
In concluyie este important sa subliniem urmatoarea idee, ca desii ne pregatim indelung cu bucate si bauturi alese poporul spune ca ”Craciunul este al satulului, iar Pastele al fudulului.” Craciunul nu este doar o sarbatoare al imbresmei cu toate ca se consuma in acesata perioada multe bauturi, multe mancaruri grase, multe dulciuri stropite cu vin si alte bauturi ci mai ales o bucurie sufleteasca intr-ucat tot crestinul se gadeste impreuna cu cei din familie la acest eveniment cosmic, ceresc si pamantesc, Nasterea Pruncului divin in pestera saraca din Betleem. E important sa ne gandim ca in zilele Craciunuluidar si cu cateva saptamani mai inainte(de pe la Sfantul Nicolae) auzim in biserica acele cantece inaltatoare pe care si ingerii le canta in ceruri ”Slava intr-un cel de sus, lui Dumnezeu pace intre vremuri bunavoire”
In vechime, romanii nu se ajezau la masa festiva de Craciun decat dupa ce participau la Sfanta Liturghie, imparasindu-se, luand anafura si aghiazma dand Slava lui Dumnezeu pentru toate.

Masa tradițională de Bobotează

In ajunul bobotezei se pregateste o masa la fel cu cea de Craciun in cea mai curata camera se asterne o fata de masa aleasa special pentru acel moment. Sub fata de masa se pune fan sau otava iar pe colturile mesei se pun cate un drob mic de sare. Pe masa cu fan acoperita cu fata de masa se aseaza 12 feluri de mancare coliva indulcita ci miere, bob fiert, galuste, bors de fasole, bors de peste sau peste prajit, placinta de post umpluta cu varsa acra si placinta cu mac.
Pana la sosirea preotului cu chiuralesa nimeni nu se atinge de manacare iar imediat dupa sfintirea mesei o parte din manacare sunt date animalelor pentru a fii protejate de boli si bune de munca. Dupa ce preotul stropeste cu aghiazma intra in casa gospodinelor fiind invitat sa stea la masa asezati pe laita. Sub laita erau asezate din timp boabe de porumb ca sa stea ” clostile pe oua” si busuioc ca sa ”vina petitanii” busuiocul acesta este folosit mai tarziu in descantecele de dragoste. In semn de rasplata se dau bucate omului care insotste preotul, bani pentru preot, nuci, mere si covriji copiilor care insotesc preotul pentru a striga ”chiuralesaa”
Iar pe crucea preotului gospodina casei aseaza cel mai frumos prosop cu model traditional

Butnaru Elena, 82 ani – Loc. Moldova Sulita